PRIMARIA CORBI ARGES

COMUNA CORBI JUDETUL ARGES

PREZENTARE LOCALA

    Repere de interes istoric, cultural si turistic din satele Corbi si Jgheaburi
    Situate pe malurile legendare ale Raului Doamnei, la poalele falnicilor munti Fagaras, sub streasina dealurilor domoale, a tainicelor si tihnitelor paduri, satele Corbi si Jgheaburi din judetul Arges, trainicite pentru eternitate, sunt si azi, dupa multe secole de existenta si neclintire, ca stancile Carpatilor, locul unde inima Munteniei pulseaza cu demnitate in cea mai curata si inaltatoare simtire romaneasca.
    Vazute in orice  anotimp al anului, satele Corbi si Jgheaburi - stravechi si mirifice asezari - sunt adevarate stampe de epoca, cu patima inconfundabila, cu o ordine a lucrurilor temeinic facute de renumiti oieri si harnici gospodari, oameni buni si inteligenti, prietenosi si ospitalieri.
    Pe aceste plaiuri mioritice, cu datini si traditii din strabuni, s-au nascut doine ciobanesti, cantece de dragoste si legende deosebit de frumoase, exprimate prin graiul dulce, corbenesc, prin marturii de suflet romanesc.
    In ceea ce priveste semnificatia toponimelor localitatilor Corbi si Jgheaburi, mentionam urmatoarele:
    Denumirea satului Corbi (numele vechi fiind Corbii de Piatra) provine de la corbii (pasari semirapitoare, omnivore, cu penele negre si ciocul puternic) care populau stancile de gresie si piatra friabila existente pe versantii ce delimiteaza, la est si la vest, localitatea. Prin filiera traditiei orale, corbul va deveni un autentic simbol heraldic local.
    O motivatie de ordin toponimic, perpetuata in folclor si preluata de autorii "Marelui dictionar geografic al Romaniei" (volumul II, 1899), este: "Numele satului provine de la vechea familie Corvin, a carei proprietate a fost aceasta mosie".
    Evident, motivatia este determinata de insasi originea corbeneasca a Corvinestilor.
    Prima atestare documentara a stavechii asezari Corbii de Piatra apare in hrisovul din 15 aprilie 1456, emis in limba slavona, la Targoviste, de cancelaria domneasca a voievodului Tarii Romanesti, Vladislav al II-lea, prin care se confirma jupanului Mogos satele: "Corbii toti, pe Aghis in jos si Corbii - de - Piatra toti si ocina de la Micesti si cu vaduri de moara si jumatate din Malureni, pentru ca sunt vechi si drepte ocine, dedine ale lui Mogos (…)" ("Documenta Romaniae Historica", B. Tara Romaneasca, volumul I (1247 - 1500), documentul nr. 113, pp. 196,197, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1966).

    Jgheaburi
    Denumirea provine de la jgheaburile (fagase) sapate de scurgerea apei izvoarelor si paraiaselor din zona stancilor de gresie pe stanga Raului Doamnei, existente in aria Bisericii rupestre si a localitatii.
    Dupa reorganizarea administrativ - teritoriala a tarii din anul 1968, vechiul catun Sgheab a devenit satul Jgheaburi, cuprinzand cele doua catune deja existente: Alexandria si Sgheab.




    Corbi si Jgheaburi - stravechi sate romanesti situate pe cursul mijlociu al Raului Doamnei, pitoresti localitati submontane cu potential turistic important.


    Masivul stancos de gresie din satul Jgheaburi, comuna Corbi in care este amplasata Biserica rupestra.
Peretele din roca friabila este lung de circa 50 metri si inalt de peste 20 metri.
    Spatiul mirific, binecuvantat de Dumnezeu, din fata asezamantului monahal din Jgheaburi.

    Manastirea din comuna Corbi - asezamant ortodox ctitorit de veacuri, monument de arhitectura ecleziastica si pictura murala apartinand patrimoniului de valori nationale si universale.


    Sapat intr-un masiv stancos inalt de peste 20 m si lung de circa 50 m, Biserica rupestra din Corbi se compune dintr-un naos dreptunghiular in plan si "boltit" in arc frant (7.60 m x 6.10 m x 4 m I), un altar bipartit si un pronaos rectangular in bolta semicilindrica. In plan, altarul prezinta doua abside, cu mese liturgice rezervate in stanca.
    Frecvent intalnit la bisericile rupestre din Cappadocia, tipul arhitectonic al altarului bipartit pledeaza pentru datarea acestuia in perioada secolelor X - XIV.
    Considerandu-l "cel mai vechi ansamblu de pictura cunoscut pana in prezent in Tara Romaneasca", databil prin "stil, iconografia si caracterul arhaic al programului altarului" catre sfarsitul secolului al XIII-lea sau in primele decenii ale veacului al XIV-lea, cercetatoarea Carmen Laura Dumitrescu apreciaza ca acest locas de inchinaciune argumenteaza existenta unor centre monastice de tip anahoretic in spatiul geografic cuprins intre Muntii Carpati si Marea Neagra.
(Dumitrescu Carmen Laura "Biserica rupestra Corbii de Piatra, cel mai vechi ansamblu de pictura - cunoscut astazi - din Tara Romaneasca", in "Studii si cercetari de istoria artei", seria Arta plastica, tomul 22, Editura Academiei Romane, 1975).


     Stravechiul asezamant monahal din Corbi - unicat in spatiul ortodox romanesc.
        Primul  schit de calugarite din Tara Romaeasca - la Biserica rupestra din Corbii de Piatra


    Pitoreasca localitate Corbi este situata in zona central-nordica a judetului Arges, pe cursul mijlociu al Raului Doamnei, la 55 km de municipiul Pitesti, 34 km de Campulung si 31 km de Curtea de Arges.
    Comuna Corbi se invecineaza:
  • la nord cu comuna Nucsoara,
  • la vest cu comunele Bradulet si Musatesti,
  • la sud cu Domnesti,
  • la est cu Aninoasa.
    Relieful este, in general, inalt, fiind cuprins intre 500 de metri altitudine in vatra satului Corbi si 1.143 de metri pe Dealul Platica din nord-estul satului. Frumusetea dealurilor creeaza un decor minunat: paduri de fag si stejar si suprafete ocupate de fanete, pasuni si livezi cu pomi fructiferi. Inca din vechime, pasunile au permis dezvoltarea cresterii animalelor.
    Cu o populatie de 4.438 de locuitori, 1.516 de gospodarii, 1.778 de locuinte si o suprafata de 5.652 ha (din care: 400 ha intravilan si 5.252 ha extravilan), comuna Corbi este formata, in prezent, din satele:
  • Corbi - resedinta,
  • Jgheaburi,
  • Poenarei,
  • Corbsori,
  • Stanesti,
  • Poduri.
    Reorganizate administrativ - teritorial in anul 1968, satele actuale Corbi, Poenarei, Corbsori si Stanesti erau deja, in secolul al XIX-lea, comune de sine statatoare.
    Renumiti oieri (avand peste 35.000 de oi), locuitorii din cele sase sate componente ale comunei se ocupa, cu aceeasi pasiune, de plantatiile cu pomi fructiferi si cultivarea pamantului.
    Actualmente, in comuna sunt cinci scoli, cinci gradinite de copii, opt biserici, trei camine culturale, cinci biblioteci scolare, doua biblioteci satesti, trei cabinete medicale individuale, un cabinet veterinar, farmacie, ghiseu postal, telefonie digitala, telecentru cu acces la internet si telefonie mobila, televiziune prin cablu, Agentie CEC, Agentie Loto, Post de Politie, magazine ale cooperatiei de consum, societati comerciale private, mori pentru macinarea cerealelor, brutarie, centre de achizitie si procesare a laptelui, sectii de prelucrare a lemnului, poverne traditionale cu cazane de cupru pentru fabricat tuica de prune.
    Sub coordonarea Consiliului Judetean Arges, in anul 2006 a fost infiintat la Caminul Cultural din Stanesti, un Punct de informare turistica.
    Cu un relief si o clima binecuvantate de Dumnezeu, cadrul natural al asezarii comunei Corbi reprezinta un mic colt de Rai, incarcat de istorie (precum Biserica rupestra din Jgheaburi - ctitorita din vremuri imemoriale -, monument de arhitectura ecleziastica si pictura murala apartinand patrimoniului de valori nationale si universale), iar portul popular si arhitectura traditionala s-au inscris cu o structura originala, decorativa si cromatica, cu opere de certa valoare, in bogata istorie a costumului national si arhitecturii muscelene si argesene.
    In etapa actuala, Primaria si Consiliul Local Corbi actioneaza cu perseverenta pentru buna gospodarire, infrumusetare si protectia mediului in cele sase sate componente, pentru intretinerea fondului de constructii si spatii publice, amenajarea surselor de alimentare cu apa potabila, consolidarea malurilor Raului Doamnei.

    Zootehnia si pomicultura - ocupatii traditionale de baza ale satenilor

    Cresterea ovinelor - indeletnicire seculara a corbenilor
    Inceputurile pastoritului - principala ocupatie a corbenilor - trebuie cautate intr-o lume veche, arhaica, ce a izvodit si nemuritoarea "Miorita".
    Pe drumurile de "Miorita" au ajuns din Jina Sibiului la Corbi si ciobanii de peste munti, ca sa-si dureze aici asezari mai putin vremelnice, pe subsuoara muntilor si la adapost de prigoana unor neamuri straine.
    Pe drumurile "Mioritei", pe drumurile transhumantei, ciobanii au mers toamna si iarna la "balta", cu turmele, ca sa se intoarca vara pe plaiurile muntilor, transmitandu-si astfel, din tata-n fiu, o indeletnicire nu numai asiguratoare a subzistentei, dar in buna masura, si prospera, aducatoare de beneficii culturale.
    Daca in vremurile trecute ciobanii o duceau destul de greu, isi faceau socotelile si numarau oile, prin crestaturi, pe raboj, acum, datorita veniturilor aduse de acestea, generatiile tinere au putut sa plece la scoli, pentru a invata carte, au descins in orizonturi noi de cunoastere, depasindu-si, astfel, conditia de crescatori de animale.


                                        Ciobani corbeni cu turma de oi

    Din timpuri stravechi, ciobanii din Corbi practica transhumanta, care constituie deplasarea sezoniera a turmelor de oi, toamna, de la pasunile din munte la cele de la ses, iar primavara, de la ses la munte.
    Traind in conditii de transhumanta, cu varat la munte si tomnat si iernat in camp, ciobanii romani, prin aceasta migratiune periodica, au fost in contact direct cu restul populatiei si au contribuit, astfel, in cea mai mare masura, la mentinerea unitatii limbii romane in toate zonele in care ea se vorbeste. Transhumanta a contribuit si la circulatia valorilor folclorice, la raspandirea unor elemente de cultura si civilizatie traditionala rurala

    In anul 2007, in satele Corbi si Jgheaburi, efectivele de animale au fost urmatoarele:
  • 25.465 de ovine,
  • 747 de bovine,
  • 2.746 de porcine,
  • 1.352 de caprine,
  • 152 de cabaline.
    Vara, oile pasc pe muntii Bandea, Galesescu, Preotesele si Malita.

    Suprafetele alpine si pasunabile, repartizate satelor Corbi si Jgheaburi, sunt:

Denumirea muntelui Suprafata totala alpina - ha - Suprafata pasunabila - ha -
Bandea 762.4 266.5
Galasescu 265 110.4
Preotesele si Malita 366 279.5
Total 1.393,4 656.4

    Suprafetele pasunilor de deal din satele Corbi si Jgheaburi:

Denumirea plaiului sau a izlazului Suprafata totala - ha - Suprafata pasunabila - ha -
Poduri (Plaiurile Mare, Mijlociu si Mic) 152.4 109
Poienile Valsanului (inclusiv Steurul) 94.4 75
Corbi (vatra satului) 68 63
Sub Coasta (Corbi) 52.4 20
Solovanul 23.9 15
La Jgheab 27.1 8
Total 418.2 290
    (Cifre furnizate, pe 18 mai 2007, de medicul veterinar primar, Savescu I. Ion, si de compartimentul de specialitate al Primariei comunei Corbi).

    Pomicultura - indeletnicire importanta a satenilor



                                                    Plantatie de peri

    Corbsori
   
Toponimul diminutival Corbsori este format pe baza toponimului Corbi, relevand dimensiunile mai reduse ale asezarii, raportate la localitatea mentionata. Anterior, in zona, se utiliza si dubletul toponimic Corbii Mici.


    Localul vechi (1928) al Scolii cu clasele I-IV din Corbsori avand trei sali de clasa.



    Localul nou (1970) al Scolii cu clasele V-VIII din Corbsori avand patru sali de clasa, laborator de fizica - chimie si informatica, o cancelarie si arhiva.
    In prezent, scoala are incalzire centrala, instalatie electrica noua, tamplarie de termopan si invelitoare.



    Caminul Cultural din Corbsori, dat in folosinta in anul 1956

    Stanesti si Poduri
    Toponimul Stanesti are, la origine, eponimul Stan + sufixul colectiv - esti, care arata organizarea sociala pe baza de obste a asezarii.
    Satul Stanesti apare initial in hrisovul voievodului Radu cel Mare din 19 iunie 1502, prin care se intareste o ocina lui Mogos si fratelui sau, Nanul, atestata inca de pe vremea domniei lui Vlad Calugarul (1482-1495).
(Grigore Constantinescu "Corbi - Muscel", monografie etnoculturala, paginile 19 si 21, Pitesti, 2006).
    Toponimul Poduri indica asezarea localitatii pe o terasa a Raului Doamnei, forma de relief mai ridicata, asemanatoare unui pod.
    In trecut, satele Poduri, Stanesti si Paraiesti alcatuiau comuna Stanesti.

          
    Localul Scolii cu clasele I-VIII din Stanesti construita in perioada 1937-1939.
Unitatea de invatamant are sase sali de clasa, cabinet de informatica, o cancelarie, o camera pentru arhiva, iar in fata cladirii - un parc cu arbori si arbusti dendrologici.
    In anul 2006, au fost realizate incalzirea centrala a salilor de clasa, un grup sanitar si o instalatie electrica noi, precum si tamplaria de termopan intrioarele, exteriorul si invelitoarea.

 

    Cu o remarcabila arhitectura traditionala musceleana, Caminul Cultural din Stanesti a fost construit intre anii 1934 si 1936.
    Prin stradania primarului Mihai Ungurenus, in anul 2006, localul caminului cultural a fost renovat, oferind in prezent conditii materiale calitativ superioare pentru desfasurarea activitatilor educative si artistice.
    Datorita bazei materiale nou create, in edificiul cultural din Stanesti s-a desfasurat, in bune conditii, la finele anului 2006, o faza zonala a Festivalului "Florile dalbe" - datini si obiceiuri de iarna (Craciun, Anul Nou si Boboteaza).
    Pe 10 decembrie 2006, grupurile uratorilor - colindatori din localitatile Albesti de Arges, Aninoasa, Corbi, Corbsori, Stanesti, Berevoesti, Gales - Bradulet, Musatesti, Nucsoara, Pietrosani, Poienita - Balilesti, Retevoiesti si Vladesti au adus pe scena frumusetea si valoarea colindelor stramosesti, a obiceiurilor si traditiilor autentice romanesti, a portului si dansului popular argesean.
    Incepand din anul 2006, sub coordonarea directa a Consiliului Judetean Arges, s-a infiintat, intr-o sala special amenajata a Caminului Cultural din Stanesti, un important Punct de informare turistica.

        
    Monument de arhitectura ecleziastica, Biserica "Sfanta Treime" din Stanesti a fost construita intre anii 1831 si 1834.
Din pictura originala in fresca, se conserva tabloul votiv conceput in stil realist, ctitorii fiind infatisati in costume taranesti traditionale.


    Biserica veche, construita in anul 1816, in catunul Paraiesti (satul Stanesti), purtand hramul "Sfintii Arhanghel Mihail si Gavriil".
    Monumentul de arhitectura ecleziastica a fost pictat in zilele M.S. Carol I si ale I. P.S. Mitropolit D.A. Conon.

    Pitoreasca localitate Corbi este situata in zona central-nordica a judetului Arges, pe cursul mijlociu al Raului Doamnei, la 55 km de municipiul Pitesti, 34 km de Campulung si 31 km de Curtea de Arges.
    Comuna Corbi se invecineaza la nord cu comuna Nucsoara, la vest cu comunele Bradulet si Musatesti, la sud cu Domnesti si la est cu Aninoasa.
    Relieful este, in general, inalt, fiind cuprins intre 500 de metri altitudine in vatra satului Corbi si 1.143 de metri pe Dealul Platica din nord-estul satului. Frumusetea dealurilor creeaza un decor minunat: paduri de fag si stejar si suprafete ocupate de fanete, pasuni si livezi cu pomi fructiferi. Inca din vechime, pasunile au permis dezvoltarea cresterii animalelor.
    Cu o populatie de 4.438 de locuitori, 1.516 de gospodarii, 1.778 de locuinte si o suprafata de 5.652 ha (din care: 400 ha intravilan si 5.252 ha extravilan), comuna Corbi este formata, in prezent, din satele: Corbi - resedinta, Jgheaburi, Poenarei, Corbsori, Stanesti si Poduri.
    Reorganizate administrativ-teritorial in anul 1968, satele actuale Corbi, Poenarei, Corbsori si Stanesti erau deja, in secolul al XIX-lea, comune de sine statatoare.
    Renumiti oieri (avand peste 35.000 de oi), locuitorii din cele sase sate componente ale comunei se ocupa, cu aceeasi pasiune, de plantatiile cu pomi fructiferi si cultivarea pamantului.
    Actualmente, in comuna sunt cinci scoli, cinci gradinite de copii, opt biserici, trei camine culturale, cinci biblioteci scolare, doua biblioteci satesti, trei cabinete medicale individuale, un cabinet veterinar, farmacie, ghiseu postal, telefonie digitala, telecentru cu acces la internet si telefonie mobila, televiziune prin cablu, Agentie CEC, Agentie Loto, Post de Politie, magazine ale cooperatiei de consum, societati comerciale private, mori pentru macinarea cerealelor, brutarie, centre de achizitie si procesare a laptelui, sectii de prelucrare a lemnului, poverne traditionale cu cazane de cupru pentru fabricat tuica de prune.
    Sub coordonarea Consiliului Judetean Arges, in anul 2006 a fost infiintat la Caminul Cultural din Stanesti, un Punct de informare turistica.
    Cu un relief si o clima binecuvantate de Dumnezeu, cadrul natural al asezarii comunei Corbi reprezinta un mic colt de Rai, incarcat de istorie (precum Biserica rupestra din Jgheaburi – ctitorita din vremuri imemoriale -, monument de arhitectura ecleziastica si pictura murala apartinand patrimoniului de valori nationale si universale), iar portul popular si arhitectura traditionala s-au inscris cu o structura originala, decorativa si cromatica, cu opere de certa valoare, in bogata istorie a costumului national si arhitecturii muscelene si argesene.
    In etapa actuala, Primaria si Consiliul Local Corbi actioneaza cu perseverenta pentru buna gospodarire, infrumusetare si protectia mediului in cele sase sate componente, pentru intretinerea fondului de constructii si spatii publice, amenajarea surselor de alimentare cu apa potabila, consolidarea malurilor Raului Doamnei s.a.
    In proiectele de investitii ale localitatii au fost prevazute extinderea alimentarii cu apa potabila, pietruirea, reabilitarea si modernizarea drumurilor satesti, constructia unui pod nou, cu piloni din beton si grinzi metalice, peste Raul Doamnei, regularizarea albiei Raului Doamnei, realizarea unei anexe moderne, spatioase, la Caminul Cultural Corbi, pentru desfasurarea nuntilor traditionale si crearea de noi spatii necesare activitatii Primariei si Consiliului Local, precum si asfaltarea, in perspectiva, a drumului satesc din Jgheaburi ce duce la Manastirea Corbii de Piatra.
    Datorita intensei activitati edilitar - gospodaresti din anul 2006, comun Corbi, la concursul "Comuna argeseana - comuna europeana", s-a clasat, la nivel judetean, pe locul III, castigand suma de 40.000 RON, in cadrul Sectiunii Urbanism, Protectia Mediului si Gospodarirea Apelor. Cei 40.000 RON vor fi folositi pentru continua infrumusetare a localitatii.
    In perspectiva, in satele componente ale comunei vor fi absolut necesare canalizarea, introducerea retelei de gaze naturale, dezvoltarea unei agriculturi ecologice competitive, infiintarea de asociatii si ferme mari pentru crescatorii de animale si pomicultori, utilizandu-se noile tehnologii, extinderea agroturismului etc., in concordanta cu normele si exigentele actuale ale Uniunii Europene.
    In procesul amplu si complex de integrare europeana, mediul rural din comuna Corbi va trebui sa-si pastreze identitatea, specificul traditional si valorile nationale.

http://primariacorbi.com/